Ce presupune un control AFM și ce acte sunt verificate?

Controlul AFM este o verificare fiscală realizată de Administrația Fondului pentru Mediu pentru a stabili dacă ai declarat și ai plătit corect contribuțiile datorate pentru ambalaje, echipamente electrice, baterii, anvelope și alte produse reglementate prin responsabilitatea extinsă a producătorului.

Dacă primești o notificare de control, este normal să apară întrebări: Ce perioadă verifică inspectorii? Ce documente cer? Cum corelează datele din contabilitate cu declarațiile depuse? Un control bine gestionat se poate încheia fără diferențe de plată. Un control tratat superficial poate duce la recalculări, dobânzi și penalități pe ultimii 5 ani. Descoperă în continuare ce presupune un control AFM și care sunt actele verificate, pentru a te pregăti corespunzător!

Cine poate fi vizat de un control AFM?

AFM verifică operatorii economici care introduc pe piața din România produse pentru care se datorează contribuții la Fondul pentru Mediu, conform OUG 196/2005 (actualizată prin modificările publicate în Monitorul Oficial până în 2024) și legislației specifice fluxurilor de deșeuri.

Poți intra în eșantionul de control dacă:

• produci și vinzi produse ambalate pe piața națională;
• imporți sau achiziționezi intracomunitar bunuri ambalate;
• introduci pe piață EEE, baterii, acumulatori, anvelope sau uleiuri;
• ai transferat obligațiile de reciclare către o organizație de tip OIREP.

Mulți manageri cred că un contract cu o OIREP îi protejează complet. În realitate, tu rămâi responsabil pentru corectitudinea cantităților raportate. Dacă datele transmise sunt greșite, AFM îți poate recalcula contribuțiile chiar dacă ai apelat la un sistem de preluare responsabilitate.

Pentru a înțelege cadrul general, consultă și sinteza actualizată despre legislația privind colectarea și reciclarea deșeurilor!

Cum începe un control AFM?

AFM poate iniția controlul în trei moduri:

1. Inspecție fiscală planificată

Primești un aviz de inspecție cu 15–30 de zile înainte. De regulă, inspectorii verifică ultimii 5 ani fiscali încheiați, termen care corespunde perioadei de prescripție.
Ai posibilitatea să depui declarații rectificative înainte de data începerii controlului. În majoritatea cazurilor, această măsură reduce nivelul penalităților.

2. Control inopinat

Inspectorii se pot prezenta la sediu sau în depozit fără notificare prealabilă, dacă există suspiciuni sau neconcordanțe în raportări.

3. Verificare documentară la distanță

AFM solicită documente prin Spațiul Privat Virtual sau prin platforma proprie. Primești un termen de răspuns, de regulă 30 de zile. Dacă nu răspunzi la timp, inspectorii pot emite decizie pe baza estimărilor proprii.

Durata unui control variază între 30 și 90 de zile, în funcție de complexitatea activității și volumul documentelor.

Ce documente verifică inspectorii AFM?

Declarațiile la Fondul pentru Mediu

Inspectorii analizează declarațiile lunare sau trimestriale depuse. Dacă nu ești sigur cine trebuie să depună aceste formulare și cum se completează, găsești detalii practice aici: cine depune declarație la Fondul pentru Mediu și cum se completează aceasta.

Se verifică:

• cantitățile declarate pe tip de material (plastic, hârtie-carton, sticlă, metal, lemn);
• corelarea între luni consecutive;
• existența declarațiilor rectificative;
• dovada transmiterii și înregistrării.

Un exemplu frecvent: compania declară doar greutatea sticlei pentru o băutură îmbuteliată și omite capacul și eticheta. Diferența pare mică la nivel de unitate, dar la 500.000 de bucăți pe an rezultă sute de kilograme neraportate.

Documente financiar-contabile

AFM compară declarațiile cu:

• facturile de achiziție și vânzare;
• jurnalele de TVA;
• balanțele contabile;
• declarațiile vamale pentru importuri.

Dacă ai achiziționat intracomunitar 20.000 kg de produse ambalate și ai declarat doar 17.500 kg, inspectorii solicită justificări. Pentru ambalaje, contribuția standard este de 2 lei/kg pentru diferența nevalorificată, conform OUG 196/2005. O abatere de 2.500 kg înseamnă 5.000 lei obligație principală, la care se adaugă dobânzi și penalități.

Evidența ambalajelor introduse pe piață

Legea 249/2015 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificată prin OG 1/2021, stabilește obligația de a ține evidențe clare privind cantitățile introduse pe piață.

Inspectorii solicită:

• fișe tehnice ale produselor;
• centralizatoare lunare;
• metode de cântărire sau calcule documentate;
• diferențierea între ambalaj primar, secundar și terțiar.

Dacă estimezi greutatea fără documente justificative, riști recalcularea pe baza cântăririi efective din timpul controlului.

Contracte OIREP și documente privind îndeplinirea obiectivelor

Dacă ai transferat responsabilitatea, inspectorii verifică:

• existența contractului valabil;
• perioada acoperită;
• cantitățile declarate către OIREP;
• documentele care atestă îndeplinirea obiectivelor.

Conform Legii 249/2015 (modificată prin OG 1/2021), obiectivele minime de valorificare pentru ambalaje ajung, începând cu 2025, la 65% valorificare totală și 60% reciclare, cu ținte specifice pe material: 50% plastic, 75% hârtie-carton, 70% sticlă, 70% metale feroase, 50% aluminiu. Pentru mai multe detalii, poți descoperi pe blogul Marathon EPR modificările la Legea 249/2015 privind reciclarea deșeurilor.

Dacă OIREP nu atinge ținta pentru cantitatea aferentă ție, AFM poate solicita contribuția de 2 lei/kg pentru diferență [1].

Ce prevede Legea 249/2015 pentru ambalaje?

Legea 249/2015 [2] privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, modificată semnificativ prin OG 1/2021 [3], reprezintă principalul cadru de reglementare pentru producătorii și importatorii de produse ambalate.

Aceasta stabilește:

• modul de calcul și raportare a cantităților de ambalaje introduse pe piață;
• condițiile de autorizare a OIREP-urilor (organizații care implementează responsabilitatea extinsă a producătorului);
• obiectivele minime de reciclare pe tip de material;
• obligațiile producătorilor și importatorilor.

Pentru tine, ca producător sau importator, obligațiile principale sunt:

• să te înregistrezi la AFM;
• să raportezi lunar cantitățile introduse pe piață;
• să atingi obiectivele de reciclare individual sau prin transfer către un OIREP autorizat;
• să păstrezi evidențele minimum 5 ani.

Dacă vrei să verifici costurile asociate transferului de responsabilitate, consultă informațiile despre tarifele OIREP practicate pentru ambalajele puse pe piață!

Cum raportăm la AFM?

Raportarea se face prin declarația la Fondul pentru Mediu, depusă lunar până la data de 25 a lunii următoare (pentru majoritatea obligațiilor).

Pași recomandați:

• extrage lunar cantitățile din ERP sau contabilitate;
• verifică încadrările pe materiale;
• compară datele cu raportarea către OIREP;
• arhivează documentele justificative.

Pentru rezultate stabile, stabilește un flux intern clar între departamentele logistic, financiar și mediu. Lipsa comunicării generează cele mai multe erori. Poți solicita un audit intern al cantităților de ambalaje înainte de depunerea declarațiilor rectificative. Află de pe blogul nostru ce presupune pregătirea pentru un audit de mediu!

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851 [4], publicată pe EUR-Lex și transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor (care modifică Legea 211/2011), impune ținte mai ridicate de reciclare la nivel european.

Pentru 2026, ținta de reciclare a deșeurilor municipale este de 55%, iar pentru ambalaje se aplică procentele stabilite prin Legea 249/2015 modificată prin OG 1/2021.

Creșterea acestor obiective determină controale mai atente asupra trasabilității și a documentelor justificative.

Cum se finalizează controlul AFM?

La final, inspectorii emit:

• raport de inspecție fiscală;
• decizie de impunere, dacă identifică diferențe.

Ai 15 zile pentru a formula puncte de vedere asupra raportului și 45 de zile pentru a contesta decizia de impunere. Dacă nu răspunzi solicitărilor sau nu prezinți documente, AFM poate stabili obligațiile prin estimare. De regulă, aceste sume depășesc valorile reale.

Pentru claritate privind mecanismul contribuțiilor, consultă și materialul despre ce este Fondul de Mediu și când se plătește contribuția la acesta!

Greșeli frecvente identificate în controale

Inspectorii întâlnesc frecvent:

• omiterea componentelor mici ale ambalajului;
• lipsa cântăririlor documentate;
• diferențe între contabilitate și declarații;
• confuzia între produse exportate și produse introduse pe piața națională.

Cum te pregătești eficient?

• verifică declarațiile din ultimii 5 ani;
• corelează facturile cu cantitățile raportate;
• actualizează fișele tehnice;
• organizează un dosar digital pentru fiecare an fiscal;
• implică responsabilul de mediu și contabilitatea în același proces.

Întrebări frecvente (FAQ)

Pot fi controlat dacă nu am avut activitate într-o lună?

Da. AFM poate verifica întreaga perioadă fiscală, inclusiv lunile cu declarații pe zero. Inspectorii analizează continuitatea raportărilor și justificarea lipsei activității.

Ce perioadă verifică AFM?

De regulă, ultimii 5 ani fiscali încheiați, termen care corespunde prescripției creanțelor bugetare.

Ce se întâmplă dacă identific diferențe înainte de control?

Poți depune declarații rectificative și achita diferențele. În majoritatea cazurilor, această abordare reduce nivelul penalităților și arată bună‑credință în relația cu autoritatea.

Un control realizat de Administrația Fondului pentru Mediu poate fi gestionat eficient dacă ai evidențe clare, documente complete și procese interne bine puse la punct. Verificările vizează corectitudinea datelor raportate, nu doar existența lor. O pregătire riguroasă, corelarea informațiilor și verificările periodice te ajută să eviți diferențe de plată, penalități și riscuri fiscale semnificative. Programează o discuție cu un consultant Marathon EPR dacă vrei o analiză punctuală a riscurilor înainte de control!

Bibliografie
[1] “ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005”, https://www.afm.ro/main/legislatie_sus/2025/oug_196_2005-2025_01_13.pdf. Accesat la 15 Apr. 2026.
[2] “Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje”, Portal Legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/172506. Accesat la 15 Apr. 2026.
[3] “OG nr. 1/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015”, Portal Legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/241348. Accesat la 15 Apr. 2026.
[4] “Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile”, EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2018/851/oj?locale=ro. Accesat la 15 Apr. 2026.