Ce este reciclarea?

Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu sticla de apă sau cu cutia de carton după ce le arunci la coșul de gunoi? Reciclarea începe exact din bucătăria ta. Nu înseamnă doar să folosești pubele colorate, ci să înțelegi cum transformi un ambalaj folosit într-o resursă nouă.

O tonă de hârtie reciclată poate salva până la 17 copaci, iar aluminiul reciclat consumă cu aproximativ 95% mai puțină energie decât producția din materie primă virgină. Aceste date arată că gesturile zilnice au efecte măsurabile. Dacă sortezi corect, reduci cantitatea de deșeuri care ajunge la groapă și susții un sistem care funcționează pe termen lung. Hai să vedem ce înseamnă, concret, reciclarea și cum o poți aplica simplu acasă.

Ce este reciclarea: definiție

Reciclarea este procesul prin care transformi deșeurile în materii prime secundare, folosite pentru produse noi. În loc să trimiți o sticlă de plastic la depozitare, o colectezi separat, iar fabrica o procesează și o transformă în granule de plastic. Din aceste granule pot apărea alte ambalaje, textile sau obiecte pentru casă.
Este important să diferențiezi trei concepte:

• Reciclarea – materialul trece printr-un proces tehnologic și devine materie primă nouă
• Reutilizarea – folosești același obiect de mai multe ori, fără să îl transformi
• Valorificarea energetică – arzi deșeurile pentru a produce energie

Principiul 3R – Reducere, Reutilizare, Reciclare – explică ordinea corectă a acțiunilor. Reduci consumul, reutilizezi ce poți și reciclezi restul. Găsești detalii practice despre acest principiu în ghidul despre cei 3R: Reducere, Reutilizare, Reciclare.

Poți recicla hârtie, carton, sticlă, aluminiu, oțel și anumite tipuri de plastic (PET, HDPE, PP). Simbolul cu trei săgeți arată că materialul este reciclabil în anumite condiții, însă verifică mereu regulile locale.

De ce este important să reciclezi?

Reciclarea protejează resursele naturale. De pildă, producerea aluminiului din material reciclat reduce consumul de energie cu până la 95%. La hârtie, economia ajunge la aproximativ 70%, iar la sticlă la circa 30%.

În majoritatea cazurilor, reciclarea scade și emisiile de CO₂ comparativ cu producția din materii prime virgine. În plus, reduci volumul de deșeuri depozitate, iar depozitele generează metan, un gaz cu efect de seră.

Din punct de vedere economic, reciclarea susține economia circulară, unde materialele rămân în circuit cât mai mult timp. Dacă vrei să înțelegi cum funcționează acest model și ce beneficii aduce companiilor, poți citi mai multe pe blogul Marathon EPR despre economia circulară și importanța ei pentru afaceri.

La nivel practic, fiecare familie contribuie prin colectare corectă. Iar companiile care pun ambalaje pe piață finanțează sistemul prin mecanisme de responsabilitate extinsă.

Cum funcționează procesul de reciclare?

Totul începe în locuința ta. Procesul urmează, de regulă, patru etape:

• Colectarea separată – sortezi deșeurile în containere diferite.
• Transportul la stația de sortare – operatorii autorizați ridică materialele.
• Sortarea – utilajele și operatorii separă plasticul pe tipuri, metalul pe categorii, hârtia pe grade de calitate.
• Procesarea – materialele se spală, se macină, se topesc sau se transformă în fulgi și granule.

Dacă arunci un borcan murdar în containerul pentru hârtie, poți compromite o cantitate mare de material reciclabil. De aceea, pregătește ambalajele înainte să le depui.

Cum reciclezi corect acasă?

Organizează trei coșuri separate în bucătărie sau pe balcon. Etichetează-le clar. Implică toți membrii familiei.
Urmează câteva reguli simple:

• Golește complet ambalajele.
• Clătește-le rapid, fără consum excesiv de apă.
• Aplatizează cutiile de carton.
• Păstrează materialele uscate.
• Verifică regulile locale de colectare.

Colectarea separată a deșeurilor funcționează eficient doar dacă fiecare respectă aceste reguli.

Pentru un stil de viață sustenabil, poți merge mai departe. Transformă borcanele în recipiente pentru depozitare, folosește cutii de lemn reciclat pentru organizare sau alege obiecte decorative realizate din materiale recuperate. Aceste soluții DIY reduc cantitatea de deșeuri și dau personalitate casei tale.

Colectarea selectivă: ce pui în fiecare container?

Container galben – plastic și metal

Se pun:

• Sticle PET de băuturi
• Flacoane de detergent sau șampon
• Doze de aluminiu
• Cutii de conserve curate

Nu se pun:

• Jucării din plastic
• Ambalaje contaminate cu substanțe chimice
• Deșeuri electrice

Strivește PET-urile pentru a economisi spațiu. Un PET curat și presat se procesează mai ușor.

Container verde – sticlă

Se pun:

• Sticle de vin, bere, apă
• Borcane de alimente

Nu se pun:

• Geamuri sau oglinzi
• Becuri
• Ceramică

Sticla poate fi reciclată de mai multe ori fără pierdere de calitate. Totuși, trebuie să fie doar sticlă de ambalaj.

Container albastru – hârtie și carton

Se pun:

• Ziare, reviste
• Cutii de carton
• Pungi de hârtie

Nu se pun:

• Cutii de pizza foarte murdare
• Șervețele folosite
• Hârtie plastifiată

Pentru colectarea ambalajelor din carton, îndepărtează elementele din plastic și aplatizează cutiile. Cartonul ud nu se mai poate recicla eficient.

Pubela pentru gunoi menajer

Aici ajung resturile alimentare, hârtia murdară sau obiectele care nu pot fi reciclate. Dacă ai curte, încearcă să compostezi resturile vegetale. Compostul îl poți folosi ulterior pentru plantele decorative sau pentru grădină.

Ce prevede HG 1074/2021 pentru ambalaje?

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023) transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului [1].

Hotărârea Guvernului nr. 1074/2021, publicată în Monitorul Oficial în 2021, stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.

Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, obiectivele minime de reciclare la nivel național au fost [2]:

• Minimum 65% rată globală de reciclare a deșeurilor de ambalaje
• Sticlă – 70%
• Hârtie și carton – 75%
• Metale feroase – 70%
• Aluminiu – 50%
• Plastic – 50%
• Lemn – 25%

Producătorii și importatorii trebuie să raporteze cantitățile puse pe piață și să asigure îndeplinirea acestor ținte, individual sau prin transfer de responsabilitate.

Cum raportăm trimestrial la AFM?

Companiile care introduc ambalaje pe piață depun declarații la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), conform Ordinului AFM aplicabil și Legii 249/2015, republicată în 2023.

Pașii generali includ:

• calcularea cantităților de ambalaje puse pe piață
• evidența separată pe tip de material
• depunerea declarației și plata eventualelor contribuții

Dacă o companie nu atinge țintele, poate plăti contribuții de 2 lei/kg pentru diferențele neîndeplinite. Pentru rezultate stabile și pentru a reduce riscul unei amenzi la 0 lei, multe firme aleg transferul obligațiilor către o organizație specializată prin preluare responsabilitate. Vezi pe site-ul Marathon EPR mai multe detalii despre responsabilitatea extinsă a producătorului (OIREP)!

Verifică periodic structura costurilor și tarifele aplicabile pentru a planifica bugetul corect.

Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?

Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex [3] și transpusă în legislația națională, a introdus cerințe mai stricte privind reciclarea și trasabilitatea deșeurilor la nivel european.

Statele membre trebuie să crească gradual ratele de reciclare și să îmbunătățească sistemele de colectare separată. Accentul cade pe prevenirea generării de deșeuri și pe menținerea materialelor în circuit economic cât mai mult timp.

Pentru gospodării, aceste schimbări înseamnă infrastructură mai bună și reguli mai clare. Pentru companii, înseamnă raportări mai detaliate și obiective mai ambițioase.

Întrebări frecvente (FAQ)

Trebuie să spăl ambalajele înainte de reciclare?

Da, este recomandat să le clătești rapid pentru a elimina resturile alimentare. Nu trebuie să le speli perfect, dar evită să le arunci murdare.

Pot recicla cutiile de pizza?

Reciclezi doar partea curată. Dacă baza este impregnată cu grăsime, o pui la deșeuri menajere sau la compost, iar capacul curat merge în containerul albastru.

Ce fac cu obiectele din plastic care nu sunt ambalaje?

Multe jucării sau obiecte din plastic dur nu se colectează în containerul galben. Verifică dacă există centre speciale de colectare pentru astfel de deșeuri sau puncte municipale dedicate.

Aplică regulile de colectare acasă, alege produse din materiale reciclate și informează-te constant. Dacă reprezinți o companie, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant Marathon EPR pentru a verifica nivelul de conformitate!

Bibliografie
[1] “Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje”, Portal Legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/172506. Accesat la 16 Apr. 2026.
[2] “Din ianuarie 2025 cresc obiectivele de reciclare a deșeurilor de ambalaje. România primește 220 mil. EUR prin PNRR pentru fabrici de reciclare”, 7 Dec. 2024, https://www.romaniapozitiva.ro/coltul-verde/din-ianuarie-2025-cresc-obiectivele-de-reciclare-a-deseurilor-de-ambalaje-romania-primeste-220-mil-eur-prin-pnrr-pentru-fabrici-de-reciclare. Accesat la 16 Apr. 2026.
[3] “Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile”, EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2018/851/oj?locale=ro. Accesat la 16 Apr. 2026.