Țările din Uniunea Europeană și-au propus să ajungă la o economie circulară până în 2050 pentru a împiedica efectele crizei climatice. Planul de acțiune implică diferite metode de gestionare a deșeurilor, inclusiv reciclarea. Află în ce fel ne afectează gunoaiele, cum le putem gestiona corespunzător și ce obligații există pentru producători.
Impactul deșeurilor asupra mediului și a sănătății
Cu toții cunoaștem faptul că poluarea este o problemă importantă a omului modern, însă știai că deșeurile contribuie la ea în mod semnificativ? Gunoaiele pe care le producem au un impact major asupra mediului, implicit asupra sănătății noastre.
Poluarea apelor este un exemplu destul de cunoscut, în special în România. Tone de gunoaie ajung de-a lungul timpului în râuri, lacuri, mări și oceane, dar și în pânza freatică. Deșeurile ajung să contamineze apa potabilă și afectează puternic speciile marine.
Însă trebuie să luăm în considerare și poluarea atmosferică. La groapa de gunoi nimic nu este cu adevărat biodegradabil. Acest lucru se datorează lipsei de lumină și de aer. Fără aceste condiții, bacteriile care descompun deșeurile pur și simplu nu își pot face treaba. Astfel, depozitele de deșeuri se descompun eliberând metan, un gaz de seră mai puternic decât dioxidul de carbon. Odată ajuns în aer, metanul captează căldura și o menține acolo, ducând la schimbări climatice.
Metode de gestionare a deșeurilor
Există mai multe moduri prin care putem scăpa de gunoaie. Cel mai important este, bineînțeles, reducerea cantității generate. Ce ar trebui să facem, așadar cu deșeurile pe care le producem? Depozitarea la gropile de gunoi nu este cu adevărat o soluție viabilă, după cum am arătat în rândurile de mai sus.
Incinerarea este o modalitate de eliminare a deșeurilor prin care acestea sunt supuse arderii pentru a le transforma în reziduuri și produse gazoase. În unele cazuri, putem capta energia produsă prin acest proces. Unele instalații ard gunoaiele într-un cuptor care permite generarea de căldură, abur sau electricitate. Din păcate, în același timp sunt emise și cantități enorme de poluanți și toxine, care ajung în atmosferă.
Reciclarea, în schimb, este procesul prin care resursele sunt recuperate pentru a fi refolosite. Cele mai bune materiale din acest punct de vedere sunt sticla și aluminiul. Acestea pot fi reciclate la nesfârșit fără a-și pierde calitățile. Hârtia și plasticul, pe de altă parte, trebuie combinate de fiecare dată cu material virgin.
În procesul de reciclare, colectarea separată este primul pas. Ce înseamnă mai exact? E destul de simplu: după ce sunt curățate, deșeurile sunt împărțite în funcție de material. Plasticul și metalul se aruncă în sacul sau pubela galbene, hârtia și cartonul în sacul sau pubela albastre, iar sticla în sacul sau pubela verde.
Există, de asemenea, și pubela neagră, destinată deșeurilor biodegradabile. Se pun aici resturile de legume și fructe, frunzele uscate etc., care pot fi compostate. Nu în ultimul rând, deșeurile menajere care nu pot fi compostate sau reciclate se pun în pubela maro și vor ajunge la groapa de gunoi.
Responsabilitățile producătorilor de produse ambalate
Companiile care introduc pe piață produse ambalate sunt obligate prin lege să îndeplinească anumite ținte de reciclare și valorificare a ambalajelor. Ca parte a Uniunii Europene, România trebuie să facă tranziția către o economie circulară. Principiul „poluatorul plătește” este una din modalitățile prin care se dorește protejarea mediului.
Până în anul 2022 inclusiv, țintele anuale de reciclare sunt următoarele:
● 60% din greutate pentru hârtie și carton;
● 60% din greutate pentru sticlă;
● 50% din greutate pentru metal;
● 22,5% din greutate pentru plastic și 55% pentru PET;
● 20% din greutate pentru aluminiu;
● 15% din greutate pentru lemn.
Se urmărește creșterea treptată a obiectivelor, astfel încât, începând din 2023, acestea vor ajunge la:
● 65% din greutate pentru hârtie și carton;
● 65% din greutate pentru sticlă;
● 60% din greutate pentru metal;
● 35% din greutate pentru plastic și 57% pentru PET;
● 30% din greutate pentru aluminiu;
● 20% din greutate pentru lemn.
În același timp, producătorii au și alte obligații, printre care marcarea pentru identificare în vederea reciclării, raportarea cantității de deșeuri de ambalaje valorificate, înlocuirea ambalajelor de unică folosință cu unele reutilizabile și altele.
Avantajele reciclării pentru mediu și producători
Procesul reciclării are numeroase avantaje:
● economisește materie primă virgină (pentru că materialele sunt reutilizate);
● economisește energie (necesară procesului de producție);
● salvează spațiu prețios (scade nevoia de pământ pentru gropile de gunoi);
● scade emisia de gaze cu efect de seră care au o contribuție la încălzirea globală;
● previne dispariția a numeroase specii de animale, în special marine;
● îmbunătățește sănătatea oamenilor și a animalelor;
● menține frumusețea naturii.
Dezvoltarea durabilă a planetei este posibilă doar prin respect față de natură și resursele sale. Reciclarea este un mod prin care putem asigura generațiilor viitoare un mediu curat și sănătos.