Reciclarea nu este doar o practică a adulților – și copiii pot fi implicați în protejarea planetei. Educarea lor de când sunt mici este importantă pentru ca obiceiurile bune să le intre în reflex pe tot parcursul vieții. Vorbim în continuare despre reciclare: ce anume înseamnă, de ce este necesară, câte tipuri există și ce reprezintă simbolurile de pe ambalaje?
Ce înseamnă reciclarea
Reciclarea reprezintă procesul prin care deșeurile sunt transformate în materiale și obiecte noi. Scopul său este de a refolosi materiale deja existente în loc să fie create unele noi, în scop sustenabil și economic.
În contextul reducerii cantității de deșeuri, reciclarea reprezintă penultima componentă a ierarhiei. Cei 5 R ai reducerii risipei sunt Refuse-Refuză, Reduce-Redu, Reuse-Refolosește, Recycle-Reciclează și Rot-(lasă să) putrezească.
Refuză se referă la lipsa consumului, astfel încât să nu existe un produs care să ajungă deșeu. Situațiile în care poți refuza includ cumpărăturile la supermarket, când ți se oferă o pungă de plastic sau ieșirile în oraș, când barmanul dorește să îți pună un pai în cocktail.
Redu este acțiunea de a nu mai utiliza atât de multe produse dăunătoare. Exemplele includ plasticul de unică folosință, anumite produse cosmetice, hârtiile pe care printezi documente, hainele de tip fast fashion sau mâncărurile semipreparate.
Refolosește înseamnă reutilizarea anumitor recipiente sau ambalaje. Acest lucru poate fi realizat în 2 moduri: fie continui să folosești un obiect în același scop pentru care a fost creat, fie îl reinventezi. În prima situație putem include un borcan care, odată golit, este spălat și utilizat pentru a depozita o altă dulceață, un alt sos etc. Cealaltă opțiune necesită puțină creativitate: gândește-te la anvelope care sunt transformate în taburete.
Reciclează ar trebui să fie acțiunea care are loc după ce au fost parcurși pașii anteriori. De la plastic, sticlă, hârtie și aluminiu până la baterii, textile sau chiar ulei, există numeroase materiale care pot fi reciclate.
Nu în ultimul rând, lasă să putrezească se referă la resturile organice. Acestea pot fi transformate în îngrășământ fie acasă, fie la centre de compost.
Pașii reciclării
1. Pregătirea deșeurilor
Reciclarea poate fi realizată doar dacă produsele nu sunt contaminate. De aceea, trebuie să te asiguri că ambalajele sunt curățate, dacă acest lucru este posibil. În caz contrar, întreg containerul va fi contaminat. Desigur, există și obiecte ce nu pot fi curățate, precum cutiile de pizza pătate de grăsime.
2. Colectarea deșeurilor
Există mai multe sisteme pentru colectarea obiectelor ce pot fi reciclate. Unele zone beneficiază de colectarea direct de la gospodării, unde mașini speciale ridică deșeurile, în general „la grămadă”; acestea urmează să fie sortate la centrul de reciclare. Colectarea selectivă se află la cealaltă extremă: materialele sunt sortate înainte de colectare și puse în tomberoane diferite. În cazul acesta, există zile diferite pentru colectare. Există, desigur, și stații de colectare fixe sau mobile, unde indivizii pot merge personal pentru a preda obiectele.
3. Sortarea deșeurilor
Odată ce acestea au fost colectate și livrate la centrul de reciclare, urmează sortarea pe tipul de material. Acest pas poate fi realizat în mai multe etape, în funcție de centrul respectiv. În unele țări, sortarea este realizată de oameni, în timp ce în altele se utilizează mașinării cu scaner spectroscopic.
4. Procesarea deșeurilor
Odată ce deșeurile au fost sortate corespunzător, pot fi prelucrate în obiecte noi. Materiale precum sticla și metalul pot fi reciclate la nesfârșit fără a-și pierde calitățile, în timp ce plasticul trebuie combinat cu material virgin înainte de a deveni un produs nou.
Importanța reciclării
Chiar dacă nu se află pe primul loc în ierarhia gestionării deșeurilor, reciclarea aduce numeroase avantaje.
În primul rând, ne ajută să reducem consumul de resurse naturale. Reciclarea hârtiei și a lemnului poate salva pădurile; cea a sticlei reduce necesitatea utilizării de materii prime precum nisipul; cea a metalului ne permite să evităm extragerea de minereuri noi; cea a plasticului reduce scade cantitatea de combustibili fosili utilizați.
Apoi, scade nivelul poluării. Atunci când deșeurile ajung la groapa de gunoi, se descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon. În plus, ne confruntăm și cu poluarea directă cauzată de uleiul de gătit sau baterii. Reciclându-le, împiedicăm intrarea lor în natură.
Un alt beneficiu este o mai bună gestionare a încălzirii globale. Pe de-o parte, fabricile care produc obiectele pe care le folosim zi de zi eliberează dioxid de carbon. Metanul, menționat la punctul anterior, contribuie de asemenea la schimbările climatice. Atunci când reciclăm mai mult, nivelul acestor gaze scade.
Trebuie să vorbim, bineînțeles, și despre propria sănătate. Gazele emise de gropile de gunoi nu afectează doar atmosfera, ci provoacă și probleme grave de sănătate. Dacă reciclăm mai mult, ne expunem la o cantitate mai mică de gaze toxice.
Ce trebuie să știi despre reciclare
Reciclarea reprezintă acțiunea de a transforma materiale uzate în produse noi, în timp ce colectarea separată înseamnă separarea materialelor înainte ca acestea să fie reciclate. Cu alte cuvinte, obiectele și ambalajele nu sunt aruncate împreună cu alte gunoaie, ci depozitate în tomberoane și containere speciale.
Iată ce trebuie să știi despre fiecare tip de material:
Reciclarea plasticului
Există 7 tipuri de plastic:
1 PET (polietilen tereftalat): ușor reciclabil, nu se recomandă reutilizarea sa
2 HDPE (polietilenă de înaltă densitate): reciclabil, reutilizabil
3 PVC (clorură de polivinil): nu este reciclabil, eliberează substanțe toxice în timpul ciclului de viață
4 LDPE (polietilenă de densitate mică): uneori reciclabil, reutilizabil
5 PP (polipropilenă): reciclabil; reutilizabil
6 PS (polistiren): în general nu este reciclabil
7 Altele: nu se reciclează
Astfel, se pot recicla sticlele confecționate din PET (apă, suc, lapte etc), casoletele transparente, sticle de cosmetice, produse de îngrijire și de curățenie, găletușele de iaurt. Ambalajele trebuie clătite sau spălate cu apă cu detergent înainte de a fi puse în coș, altfel vor contamina și deșeurile din jur. Realizată corespunzător, colectarea și reciclarea plasticului poate fi o soluție utilă pentru conservarea mediului.
Atenție, plasticul nu poate fi reciclat la nesfârșit, ci de cel mult 5-10 ori. Își pierde proprietățile cu fiecare reciclare și trebuie combinat cu material virgin. De aceea, se recomandă alegerea ambalajelor confecționate din sticlă sau aluminiu.
Reciclarea sticlei
Sticla poate fi reciclată la infinit, nu își pierde niciodată proprietățile. Acest lucru duce la conservarea resurselor naturale, dar și la economii financiare: reciclarea sticlei costă mai puțin decât producția sa.
Se pot recicla borcanele (fără capac), sticlele (de apă, băuturi alcoolice, suc etc), produsele cosmetice din sticlă, dar nu și geamuri, oglinzi, porțelan, ceramică, vase rezistente la căldură. Toate trebuie să fie curate.
Reciclarea hârtiei
Hârtia și cartonul pot fi reciclate cu succes cât timp nu sunt murdare de grăsimi și resturi alimentare. Capsele, lipiciul care leagă paginile și cerneala sunt îndepărtate în cadrul procesului de reciclare. Materialul poate fi reciclat de aproximativ 6 ori.
Reciclarea metalului
La fel ca sticla, metalul poate fi reciclat la nesfârșit. Se acceptă dozele de bere și suc, conservele, capacele de borcane, folia de aluminiu și alte recipiente curățate și necontaminate. Atenție, recipientele de vopsea (de pereți, păr sau pictură) sunt considerate contaminate din cauza vopselei.
Reciclarea mobilei
Dacă ai mobilă de lemn pe care dorești să o schimbi, nu o arunca pur și simplu. Încearcă întâi să o vinzi sau donezi, iar dacă nimeni nu este interesat du-o la un punct de colectare care acceptă lemn vechi.
Reciclarea electronicelor și a electrocasnicelor
Dispozitivele electronice și aparatele electrocasnice pot fi de asemenea reciclate. Se pot preda telefoane, computere, camere foto și video, cuptoare cu microunde, blendere, aspiratoare, frigidere, mașini de spălat, aparate de aer condiționat etc. Există chiar și programe Rabla pentru electrocasnice: reprezentanții companiei ridică de la domiciliu deșeul și îți dau la schimb un voucher pentru un produs nou.
Reciclarea bateriilor
Reciclarea bateriilor este foarte importantă, acestea conținând metale grele și substanțe toxice care contaminează solul și apa. Se pot recicla bateriile alcaline de la telecomenzi, lanterne, camere foto profesionale, computere, dar și cele de la mașini și motociclete.
Reciclarea uleiului
Uleiul de gătit folosit nu trebuie aruncat sub nicio formă la chiuvetă sau în vasul de toaletă. Acesta nu doar că poate înfunda conductele de canalizare, ci și contaminează apele și solul. Se estimează că un singur litru de ulei alimentar poluează 1 milion de litri de apă.
Pentru a fi reciclat, uleiul trebuie întâi strecurat, pentru a elimina resturile de mâncare și impuritățile. Se depozitează într-un recipient de plastic, sticlă sau metal și se duce la un punct de colectare specializat.
Reciclarea textilelor
Producția textilelor consumă resurse prețioase precum apa și energia electrică. De aceea, e recomandat să achiziționăm doar piese vestimentare de care avem într-adevăr nevoie, să luăm în considerare cumpărăturile la magazine second hand și să prelungim viața hainelor pe care le avem deja. De exemplu, înainte de a renunța la un articol, repară-l: coase-l, schimbă fermoarul etc. Poți de asemenea să îl transformi în altceva: un așternut de pat vechi poate fi tăiat în bucăți pentru a obține cârpe de curățenie.
Fibrele de poliester pot deveni haine noi, în timp ce bumbacul poate fi reciclat pentru covoare, umpluturi sau izolații.
Dacă ești un agent economic care aduce pe piață ambalaje ce devin deșeuri, asigură-te că îți îndeplinești obiectivele anuale legate de valorificarea acestora. Poți face asta intern sau transferând responsabilitatea unei alte companii.
Simbolurile pe care trebuie să le cunoști
Vei observa pe ambalaje diferite simboluri legate (sau nu) de reciclare. Cele din imaginea de mai sus sunt cele mai comune și se numesc Bucla Mobius, Bulina verde și Simbolul omului ordonat.
Bucla Mobius indică faptul că ambalajul respectiv poate fi reciclat. Totuși, nu garantează că orice centru de reciclare îl poate primi.
Bulina verde nu simbolizează că poți duce ambalajul la reciclat. În schimb, arată că producătorul a avut o contribuție financiară în reciclarea ambalajelor.
Simbolul omului ordonat nu indică reciclabilitatea unui produs, ci ne reamintește să aruncăm deșeurile la gunoi, nu pe stradă sau în natură.
Pe produsele care se pot recicla vei găsi un simbol similar cu cele de mai sus. Acestea se referă la tipul de plastic, iar pe celelalte vei găsi PAP (hârtie și carton), ALU (aluminiu), FE (oțel) și GL (sticlă).
Cele mai eficiente metode de reciclare a deșeurilor
Procesul reciclării nu este același în toate țările lumii. Specialiștii BBVA au creat o listă cu 5 dintre cele mai buni practici de reciclare, care include:
Suedia, care transformă deșeurile în energie electrică. În această țară există 34 de centrale care ard deșeuri nereciclabile pentru a genera energie care alimentează 250.000 de gospodării. Soluția este atât de eficientă încât Suedia trebuie să importe gunoi și din alte țări pentru a menține centralele la capacitate maximă.
Japonia, care este maestra colectării selective. Populația a primit educația necesară și fiecare individ își asumă responsabilitatea pentru deșeurile produse. Astfel, oamenii își spală recipientele, le îndepărtează etichetele, pliază ambalajele pentru a economisi spațiu și etichetează corespunzător deșeurile, cu datele gospodăriei, pentru a se asigura că toată lumea respectă regulile.
Elveția, care a reușit să reducă dramatic cantitatea de deșeuri. Aici, reciclarea este gratuită, însă gunoiul nereciclabil se plătește. În plus, deșeurile organice sunt folosite pentru compost. În prezent, 93% din sticla produsă și 91% din cutiile de aluminiu sunt reciclate.
Coreea de Sud, care a redus risipa alimentară de la 130 de kilograme/persoană la mai puțin de 11 kg. Pungile de gunoi sunt păstrate în automate care cântăresc deșeurile alimentare, iar populația plătește în funcție de cantitatea aruncată. Mare parte din deșeurile organice sunt folosite pentru producerea de biogaz, alimentând centrale electrice.
Țara Galilor, care s-a concentrat pe politici active și educație. Succesul lor se bazează pe strategia în 3 direcții: redu, refolosește și reciclează. Cetățenii au acces la un sistem de reciclare simplu și eficient, iar agenta politică prevede măsuri de stimulare, dar și de impozitare.
Cum să-i înveți pe copii despre reciclare
Începe prin a-i explica celui mic că deșeurile nu sunt gunoaie nefolositoare, ci obiecte care se află într-o călătorie. Povestește-i despre viața ambalajelor, de când au fost produse și până sunt transformate în ceva nou. Îi poți cumpăra cărți pentru copii, care explică totul pe înțelesul lor, sau îi poți arăta clipuri video cu procesul de reciclare, pentru a vedea exact ce se întâmplă.
Înscrie-l la ateliere potrivite vârstei lui sau caută tutoriale online pentru a reutiliza diferite lucruri de care nu mai aveți nevoie. Lucrul manual este captivant, iar copilul va înțelege mai bine valoarea obiectelor pe care le folosește zi de zi.
Jocurile și concursurile sunt de asemenea utile și îl vor motiva. De exemplu, puteți ieși la plimbare într-un parc cu 2 pungi de gunoi: una pentru tine, una pentru el. Setați o alarmă și vedeți cine adună mai multe deșeuri în 20 de minute. Nu uita să folosiți mănuși și atenționează-l dinainte ce obiecte nu ar trebui să atingă. La final, câștigătorul primește o înghețată, ajutor la bucătărie sau la curățenie.
Jocurile și concursurile sunt de asemenea utile și îl vor motiva. De exemplu, puteți ieși la plimbare într-un parc cu 2 pungi de gunoi: una pentru tine, una pentru el. Setați o alarmă și vedeți cine adună mai multe deșeuri în 20 de minute. Nu uita să folosiți mănuși și atenționează-l dinainte ce obiecte nu ar trebui să atingă. La final, câștigătorul primește o înghețată, ajutor la bucătărie sau la curățenie.
Nu în ultimul rând, fii un model pentru copii tăi. Cei mici învață prin puterea exemplului, iar dacă te vor vedea implicându-te, vor prelua obiceiurile tale. Atitudinea ta trebuie să includă respectul față de planetă, îndeplinirea acțiunilor pe care le recomanzi mai departe și dorința continuă de a învăța mai multe despre acest subiect.
Generațiile viitoare merită să se bucure de o planetă îngrijită, iar una dintre soluțiile pentru protejarea mediului o reprezintă reciclarea. Implică-l pe cel mic în această activitate pentru a-i asigura un viitor mai bun.