Într-o lume în care moda rapidă (fast fashion) domină industria textilă, trebuie să devenim conștienți de impactul asupra mediului înconjurător prin hainele pe care le purtăm. Îți prezentăm conceptul slow fashion, cum poți contribui la protejarea mediului prin alegerile pe care le faci în materie de îmbrăcăminte și care sunt acțiunile recomandate pentru companiile din industria modei.
Principiile și valorile slow fashion
Slow fashion reprezintă un concept care încurajează consumul responsabil și conștient. Într-o lume în care moda este dominată de tendințe sezoniere și de producție în masă, slow fashion vine cu o abordare diferită, ce pune în prim-plan valorile sociale și ecologice, cu accent pe reciclarea textilelor și a accesoriilor vestimentare.
Transparența și etica în producție sunt valori importante ale slow fashion, care încurajează producătorii să ofere informații despre lanțul lor de aprovizionare, materialele utilizate, procesele de fabricație și condițiile de muncă ale angajaților. În acest fel, consumatorii pot face alegerile corecte, pentru a susține producătorii care respectă principiile slow fashion.
Sustenabilitatea și impactul redus asupra mediului înconjurător sunt principii-cheie ale slow fashion. Industria textilă este una dintre cele mai poluante industrii din lume. Slow fashion încearcă reducerea amprentei de carbon prin utilizarea de materiale și tehnici de producție cu impact redus asupra mediului, precum materiale reciclate, surse regenerabile și tehnologii prietenoase cu mediul. Atitudinea față de timp și durabilitate reprezintă o altă valoare importantă a slow fashion. În locul achiziționării frecvente de haine noi care să urmeze tendințele temporare ale modei, slow fashion încurajează achiziționarea de haine care să reziste în timp, să fie versatile și să poată fi reparate sau refolosite.
Impactul industriei textile asupra mediului înconjurător
Potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), producția de haine generează anual 92 de milioane de tone de deșeuri textile și de ambalaje. Acestea ajung adesea în depozitele de deșeuri sau în mediul înconjurător, poluează solul și afectează ecosistemele naturale. De asemenea, substanțele chimice utilizate în procesele de producție pot contamina solul și resursele de apă.
În plus, industria modei este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de CO2, conform raportului alianței Global Fashion Agenda. Producția de bumbac, de exemplu, necesită cantități enorme de apă și pesticide, iar procesul de vopsire a țesăturilor poate duce la poluarea apei cu substanțe chimice periculoase. Fabricile textile pot emite în atmosferă particule și substanțe chimice periculoase, afectând calitatea aerului și sănătatea populației.
Pe lângă impactul asupra mediului înconjurător, industria textilă ridică și probleme sociale, cum ar fi exploatarea muncitorilor și condițiile de muncă nesigure. Muncitorii din țările producătoare sunt adesea supuși unor condiții de muncă precare, cu salarii mici și fără protecție adecvată. Inițiativele din economia circulară se axează tocmai pe reducerea acestor decalaje și eliminarea presiunii asupra resurselor naturale și umane din diferite regiuni ale lumii.
Surse:
– UNIDO. (2018). Sustainable Fashion: New Approaches. https://www.unido.org/sites/default/files/2018-09/Sustainable%20Fashion.pdf
– Global Fashion Agenda. (2019). Pulse of the Fashion Industry Report. https://globalfashionagenda.com/wp-content/uploads/2019/05/Pulse-of-the-Fashion-Industry-2019.pdf
Cum să faci alegeri durabile în materie de haine
Pentru a face alegeri durabile în materie de haine, este important să fii informat despre materialele din care acestea sunt fabricate. Materialele naturale, organice sau reciclate, cum ar fi bumbacul organic, inul, cânepa, lâna merino sau PET reciclat, sunt opțiuni mai durabile și mai prietenoase cu mediul înconjurător. În schimb, materialele sintetice, cum ar fi poliesterul, nylonul sau acrilul, pot polua mediul înconjurător și nu se descompun la fel de repede ca materialele naturale.
Pentru un stil de viață Zero Waste, alege cu grijă hainele pe care le porți. Află ce materiale utilizează diferitele branduri de îmbrăcăminte, cum sunt produse hainele, dacă se respectă drepturile angajaților și cum se gestionează deșeurile. Înainte de a face achiziții, planifică-ți garderoba și identifică ce piese îți lipsesc sau ce ar putea fi înlocuite cu opțiuni mai durabile. În acest fel, nu vei cumpăra haine inutile și vei evita risipa.
Reciclare și upcycling în industria textilă
Reciclarea și upcycling-ul sunt două concepte importante și reprezintă soluții eficiente la întrebările tale despre cum să protejezi mediul înconjurător, atât la nivel individual, cât și comunitar, ca organizație economică. Beneficiile reciclării în industria textilă sunt numeroase: reducerea cantității de deșeuri, conservarea resurselor naturale și diminuarea poluării. Procesul de reciclare începe cu colectarea hainelor vechi, care sunt apoi sortate și transformate în fibre textile reciclate. Astfel obțin noi materiale textile care pot fi utilizate în producția de haine.
Upcycling-ul este un proces prin care hainele și materialele textile vechi sunt transformate în produse noi și valoroase, fără a trece prin procesul complet de reciclare. Acest proces implică creativitate și imaginație și poate fi realizat atât de consumatorii de modă, cât și de producători. Exemple de upcycling includ transformarea unor tricouri vechi în sacoșe reutilizabile sau a unor blugi uzați în poșete și genți. În acest sens, upcycling-ul poate fi considerat o modalitate inovativă de conștientizare a aspectelor ecologice.
Responsabilitatea individuală în alegerea hainelor sustenabile și conștientizarea impactului pe care îl au achizițiile fiecăruia dintre noi sunt esențiale. Schimbarea de paradigmă s-a produs, iar răspunsul companiilor din industria textilă trebuie să fie asumat la nivel global, pe tot lanțul de aprovizionare, de la materii prime și procese tehnologice, până la reciclare și upcycling. Viitorul aparține firmelor care înțeleg importanța sustenabilității, colaborează cu OIREP-uri pentru respectarea legislației specifice și organizează în mod responsabil resursele umane implicate în activitățile economice pe care le desfășoară.