Reciclarea a devenit un pilon central în lupta împotriva schimbărilor climatice și a gestionării sustenabile a deșeurilor. În acest context, Europa se străduiește să atingă obiective ambițioase de reciclare. Unde se situează România în acest peisaj ecologic? Aflați în continuare detalii despre rata de reciclare în România comparativ cu alte țări din Europa, subliniind provocările, strategiile de succes și calea către un viitor mai verde.
Situația reciclării în România: rata de reciclare, legislație, evoluție
România, deși a făcut progrese în ultimii ani, se confruntă în continuare cu provocări semnificative, ca să îndeplinească obiectivele UE pentru dezvoltare sustenabilă. Rata de reciclare în România rămâne sub media europeană, ceea ce evidențiază nevoia de reforme și investiții în acest sector.
Ce reprezintă rata de reciclare?
Rata de reciclare reprezintă procentul de materiale reciclate din totalul deșeurilor generate într-o anumită perioadă de timp. Se calculează pentru diferite tipuri de materiale, cum ar fi hârtia, plasticul, metalul sau sticla și este un indicator important pentru măsurarea eficienței sistemelor de gestionare a deșeurilor.
Rata de reciclare poate fi aplicată la niveluri diferite, de la gospodării individuale până la comunități întregi, regiuni sau chiar la nivel național sau global. O rată de reciclare mai înaltă înseamnă că o proporție mai mare din deșeurile generate sunt reciclate și reintroduse în ciclul de producție. Astfel, scade necesitatea de resurse noi și este redus impactul activităților economice asupra mediului.
Ce cuprinde legislația națională privind reciclarea?
Legislația românească privind reciclarea este concepută pentru a promova gestionarea responsabilă a deșeurilor și reciclarea, în scopul protejării mediului și a reducerii impactului negativ al deșeurilor asupra naturii. Principalele acte normative care reglementează reciclarea în România includ:
● Legea nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje – vizează reducerea impactului ambalajelor asupra mediului, promovând reciclarea și reutilizarea ambalajelor, inclusiv obligații specifice pentru producătorii și importatorii de ambalaje, cum ar fi atingerea unor ținte de reciclare anuale;
● Ordonanța de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu – reglementează crearea și utilizarea Fondului pentru Mediu, inclusiv suportul financiar pentru programe și proiecte de reciclare;
● Sistemul de Garanție-Returnare – încurajează consumatorii să returneze ambalajele pentru a fi reciclate, în schimbul unei sume de bani;
● Directiva Europeană 2008/98/CE privind deșeurile – deși este o directivă a Uniunii Europene, aceasta este transpusă în legislația națională a României și stabilește cadrul general pentru gestionarea deșeurilor în statele membre, inclusiv principii precum „poluatorul plătește” și ierarhia deșeurilor care prioritizează prevenirea, reutilizarea, reciclarea, alte forme de recuperare și, ca ultimă soluție, eliminarea.
Care este situația infrastructurii de reciclare în România?
Infrastructura de colectare a deșeurilor reciclabile s-a îmbunătățit, cu introducerea sistemelor de colectare separată în multe zone urbane. Totuși, există încă discrepanțe între zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește accesul la aceste servicii. De asemenea, capacitatea de sortare necesită îmbunătățiri, pentru a crește eficiența procesului de reciclare.
Există o nevoie crescută de investiții în tehnologii noi și extinderea capacităților existente, pentru a îmbunătăți ratele de reciclare. Accesarea fondurilor europene și atragerea investițiilor private reprezintă aspecte cheie pentru modernizarea și extinderea infrastructurii de reciclare în România.
Rata de reciclare în România față de alte țări europene
În 2022, România a avut cea mai scăzută cantitate de deșeuri municipale generate per capita în UE [1], cu 301 kg, ceea ce o plasează mult sub media europeană (513). Prin comparație, țări precum Austria, Danemarca și Luxemburg au raportat cele mai mari cantități de deșeuri per capita: Austria – 835, Danemarca – 787, Luxemburg – 721. Bulgaria a raportat o media de 445 kg deșeuri municipale per locuitor, Croația – 478, iar Ungaria 406. Variațiile între țări reflectă diferențe în modelele de consum, în eficiența procedurilor de colectare și de gestionare a deșeurilor municipale.
La capitolul reciclare individuală, media europeană este de 249 de kg de persoană în anul 2022 (în scădere față de anul 2021, când a fost de 294 kg). Austria (516 kg), Danemarca (411 kg) și Germania (409 kg) au avut cea mai mare cantitate de deșeuri reciclate per persoană. Pe de altă parte, România (36 kg), Malta (75 kg) și Grecia (90 kg) au înregistrat cele mai reduse cantități de deșeuri reciclate per capita.
Factorii care influențează rata de reciclare
Rata de reciclare este influențată de aspecte legislative, economice, tehnologice, culturale și educaționale. Identificarea și înțelegerea acestor factori sunt esențiale pentru formularea de politici și strategii eficiente de gestionare a deșeurilor.
Infrastructura de reciclare
Infrastructura de reciclare are un rol esențial pentru îmbunătățirea ratei de reciclare a unei țări. Aceasta include nu doar punctele de colectare, dar și instalațiile de sortare, facilitățile de reciclare și transportul necesar pentru deplasarea deșeurilor. Țările cu o infrastructură bine dezvoltată (Germania, Austria) reușesc să atingă rate de reciclare ridicate.
Educația și conștientizarea
Persoanele conștiente de importanța și beneficiile reciclării sunt mai preocupate de aspectele de mediu și se implică activ în acțiunile de reciclare. Campaniile de sensibilizare, programele educaționale, ghidurile de sustenabilitate și promovarea unui comportament responsabil față de mediu contribuie la participarea cetățenilor în procesul de reciclare.
Legislația și politicile guvernamentale
Cadrul legislativ are un impact major asupra ratei de reciclare. În multe țări, legile obligă companiile să-și asume responsabilitatea pentru produsele pe care le produc și să se asigure că acestea sunt colectate și reciclate corespunzător.
Factorii economici
Factorii economici (mai ales costurile asociate cu colectarea și procesarea deșeurilor) influențează rata de reciclare. La costuri ridicate ale colectării și procesării deșeurilor, reciclarea este scăzută. Pe de altă parte, dacă există piețe stabile pentru materialele reciclate, cu tarife avantajoase, acest lucru poate încuraja reciclarea.
Colaborarea între sectorul public și cel privat contribuie semnificativ la creșterea ratei de reciclare. Companiile trebuie încurajate să investească în tehnologii de reciclare, prin oferirea de stimulente fiscale, în timp ce autoritățile publice pot sprijini dezvoltarea de programe de reciclare inovatoare. Prin implicarea organizațiilor se poate realiza implementarea de programe de educație și conștientizare la nivel de comunitate.
Creșterea ratei de reciclare în România necesită o abordare multidimensională care să includă educația populației, îmbunătățirea infrastructurii de reciclare, aplicarea unor politici eficiente și parteneriatul public-privat. Prin concentrarea eforturilor în aceste direcții, România va face progrese semnificative către economia circulară, pentru un mediu mai curat și o utilizare mai eficientă a resurselor.