Reciclarea textilelor nu este un subiect atât de des abordat precum reciclarea plasticului, a metalului, hârtiei și sticlei. Recent, însă, situația dă semne de îmbunătățire. Marile branduri din industria modei încep să acorde mai multă atenție cererii pentru practici mai durabile, iar alte companii le urmează. Discutăm în acest articol despre reciclarea textilelor și despre soluțiile care există pentru producătorii din această industrie.
Știai că europenii consumă în medie 26 kg de textile de persoană pe an? În ultimul deceniu, prețul hainelor a scăzut în raport cu inflația și fiecare articol este folosit mai puțin decât în trecut.[1] În plus, cele mai multe textile ajung direct la groapa de gunoi, nu sunt reciclate sau valorificate în vreun fel.
Atât producția textilelor, cât și deșeurile rezultate au un impact puternic mediul. Dacă dorim să protejăm planeta, menținând în același timp beneficiile economice și sociale, este necesară o schimbare a sistemului. Mai exact, companiile trebuie să facă tranziția către economia circulară.
Iată trei soluții care încurajează protecția mediului și stoparea schimbărilor climatice pentru companiile din industria modei.
Proiectarea ecologică a textilelor
Termeni precum ecodesign, design sustenabil sau design prietenos cu mediul îți sunt cu siguranță cunoscuți. Însă ce înseamnă de fapt? Pe scurt, ecodesignul este un proces din faza de proiectare a produselor care ia în considerare impactul asupra mediului asociat unui produs de-a lungul întregii sale vieți. Astfel, materiile prime folosite, modul în care sunt produse articolele și ce se întâmplă la sfârșitul vieții unui articol sunt câteva dintre aspectele de care producătorul trebuie să țină cont. Scopul este reducerea pe cât posibil a impactului asupra mediului.
O modalitate prin care companiile pot face asta este utilizarea materialelor naturale precum bumbacul, bambusul și cânepa. Totodată, trebuie evitată utilizarea substanțelor chimice periculoase în fibre și în îmbrăcăminte.
Proiectarea ecologică a textilelor este relevantă inclusiv pentru procesul reciclării. Când un deșeu conține mai multe tipuri de materiale va fi mai greu de reciclat. Când ne gândim la acest aspect, ne vin în minte ambalajele de tip tetra pak, dar situația nu e prea diferită în ceea ce privește textilele. Drept urmare, o bluză confecționată din trei tipuri diferite de materiale va fi mai greu de reciclat decât una din bumbac 100%, de exemplu.
Mai mult focus pe calitate
În economia liniară, produsele sunt ușor accesibile și în general de proastă calitate. Modelul se bazează pe punerea cât mai rapidă pe piață pentru a mulțumi cererea tot mai ridicată. Din păcate, calitatea slabă este echivalentă cu o durată mai mică de viață.
Economia circulară, în schimb, se bazează pe extinderea ciclului de viață a produselor. Unul dintre scopuri este reducerea la minimum a deșeurilor pentru protecția planetei. Iar un stil de viață cu mai puține deșeuri nu poate fi realizat decât dacă se pune un accent mai mare pe calitate. Pe măsură ce unii consumatori devin mai conștienți de importanța protecției mediului, ei caută îmbrăcăminte mai durabilă, care poate fi purtată an după an.
Implementarea programelor de reciclare
Un număr de retaileri deja implementează programe de reciclare care permit clienților să aducă haine vechi pentru a fi transformate în produse noi. Textilele sunt de obicei predate organizațiilor care le pot da a doua viață. Astfel, fie sunt reciclate, fie sunt refolosite. Campaniile încurajează consumatorii să colecteze separat deșeurile textile în cadrul magazinelor, făcând un pas important către economia circulară.
De regulă, articolele în stare bună sunt donate persoanelor nevoiașe. O altă opțiune este trimiterea lor către magazine second hand care finanțează proiecte sociale.
Cât despre reciclare, există două tipuri: mecanică și chimică. Reciclarea mecanică implică mărunțirea manuală a textilelor și desprinderea lor în fibre. Mai departe, fibrele sunt combinate cu un alt tip de fibre, pentru a le întări. La final, sunt țesute într-un material nou ce poate fi folosit pentru alte articole.
Reciclarea chimică, în schimb, implică utilizarea solvenților pentru a dizolva fibrele deșeurilor. Apoi, ele sunt extrase, recuperate și transformate într-o țesătură nouă.
Textilele din bumbac 100%, lână sau poliester pot fi reciclate fără probleme în țesături noi. Cele confecționate din alte materiale sau combinații de materiale nu pot fi valorificate în acest mod.
Astfel, companiile din industria modei pot implementa programe de reciclare a textilelor, însă e important ca deșeurile respective să poată fi reciclate. Pentru a realiza acest lucru, e necesar ca articolele să fie proiectate într-un mod care permite reutilizarea fibrelor. Totodată, producătorii trebuie să acorde mai multă atenție calității produselor. Deși reciclarea scade impactul asupra planetei, prelungirea duratei de viață a articolelor este de preferat.
Împărtășește rezultatele cu angajații
Comunicarea periodică a rezultatelor va încuraja echipa să continue colectarea. Adaugă și informații despre beneficiile pentru planetă. Iată un exemplu de formulare: „Reciclarea plasticului din lunile ianuarie-iunie a salvat xx kg dioxid de carbon.”
Pentru a afla câte emisii se salvează, poți folosi instrumente online de calcul precum cele furnizate de Sustain.Life sau The Recyculator.
Referințe:
[1] “Textiles in Europe’s Circular Economy.” European Environment Agency, 2019, www.eea.europa.eu/publications/textiles-in-europes-circular-economy. Accesat la 6 Sept. 2022.