Ce este plasticul? De ce este o problemă?

Lumea noastră și fiecare ființă care face parte din ea este amenințată de plastic. Plasticul se găsește în ape, pe străzi, pe marginea drumului, în vârfuri de munte, în parcuri, pe plaje și peste tot unde este lăsat în urmă. De ce? Pentru că plasticul nu se descompune, iar viața acestuia se întinde pe sute de ani. Dacă nu ne oprim din a genera atât de mult plastic, vom fi literalmente înghițiți de acesta. În Oceanul Pacific există “The Great Pacific Garbage Patch”, un vortex de gunoaie, majoritar plastic, care se întinde pe o suprafață de 1.500.000 km pătrați. Dacă nu producem schimbări acum, Fundația Ellen MacArthur a estimat în anul 2017 că până în 2050 oceanele vor avea mai mult plastic decât viață marină.

Istoria și tipurile de plastic

Plasticul a apărut la finalul secolului XIX, iar primul plastic modern, baquelitul, a fost inventat în 1907. De atunci, producția a crescut exponențial, mai ales după Al Doilea Război Mondial, datorită versatilității și costului redus.
Plasticul se împarte în două mari categorii:

• Termoplastice – plastice care pot fi topite și reciclate relativ ușor, precum PET (polietilen tereftalat), HDPE (polietilenă de înaltă densitate), PVC, LDPE, PP (polipropilenă), PS (polistiren).
• Duroplastice – plastice care nu se topesc și sunt dificil de reciclat, cum ar fi baquelitul sau rășinile epoxidice.

Pentru a ușura reciclarea, ambalajele din plastic sunt marcate cu un cod numeric (1-7), fiecare cod indicând un tip specific de plastic. Iată câteva exemple:

• 1 – PET (sticle de apă, sucuri)
• 2 – HDPE (recipient pentru detergenți, flacoane)
• 3 – PVC (folie, țevi)
• 4 – LDPE (pungi, folie alimentară)
• 5 – PP (capace, paie)
• 6 – PS (ambalaje pentru mâncare)
• 7 – Alte tipuri, inclusiv bioplastice

Sortarea corectă conform acestor coduri este esențială pentru o reciclare eficientă.

Câteva lucruri pe care nu le știai probabil despre plastic

• Producția globală de plastic și consumul au decolat în anii ’40.
• Astăzi, o persoană obișnuită din America de Nord sau Europa generează în medie 100 de kilograme de plastic pe an, majoritatea sub formă de ambalaje.
• În Asia, consumul este încă mai redus, dar în creștere.
• Materialele plastice au beneficii tangibile, precum reducerea risipei alimentare și fabricarea echipamentelor medicale esențiale.
• Plasticul contribuie și la eficientizarea transportului prin greutatea redusă a vehiculelor și ambalajelor.

Problema plasticului în mediu

Problema principală a plasticului este că, odată ajuns în ecosistem, nu se descompune complet, ci se fragmentează în particule microscopice numite microplastice (mai mici de 5 mm). Acestea ajung în ape, afectând întregul lanț trofic, fiind ingerate de pești și păsări, iar în cele din urmă ajung și în corpul nostru.
Studiile arată că aproximativ 90% din speciile de păsări au ingerat microplastic, iar în oceane se află peste 150 de milioane de tone de plastic.
Plasticul ajunge în ape și oceane prin viituri și scurgeri de pe uscat, dar și prin microfibrele eliberate de hainele din fibre sintetice la spălare.

Colectarea și reciclarea plasticului

Nicio capacitate de reciclare actuală nu poate face față cantității enorme de plastic produsă anual (în 2015 au fost produse 320 de milioane de tone). Colectarea selectivă este primul pas vital pentru o reciclare eficientă.
Plasticul trebuie să fie:

• Curat și uscat, pentru a preveni contaminarea.
• Sortat corect în funcție de codurile de reciclare.

Există două metode principale de reciclare:

• Reciclarea mecanică – plasticul este curățat, mărunțit și topit pentru a forma granule reciclate.
• Reciclarea chimică – plasticul este descompus în componentele sale chimice pentru a produce materii prime noi (tehnologie în dezvoltare).

Unele tipuri de plastic, cum ar fi PVC și polistirenul, sunt mai greu de reciclat și pot necesita proceduri speciale.
Calitatea plasticului reciclat este adesea inferioară plasticului virgin, ceea ce limitează domeniile în care poate fi folosit.

Probleme și dileme în reciclarea plasticului

• Plasticul contaminat cu resturi alimentare este dificil sau imposibil de reciclat.
• Ambalajele compuse din mai multe materiale (plastic, aluminiu, hârtie) sunt greu de reciclat.
• Deșeurile de plastic aruncate necorespunzător poluează solul și apele, iar microplasticul afectează sănătatea umană.
• Bioplasticele sunt încă controversate – degradabilitatea lor poate depinde de condiții industriale specifice, nu naturale.

Concluzie

Plasticul este un material indispensabil în viețile noastre, dar impactul său asupra mediului este alarmant. Pentru a proteja planeta, este esențial să reducem consumul, să colectăm selectiv și să reciclăm corect plasticul. Educația privind tipurile de plastic și codurile de reciclare, alături de dezvoltarea tehnologiilor de reciclare, reprezintă pași importanți spre un viitor sustenabil.